h1

Obositii Anonimi

august 15, 2007

Buna ziua. Numele meu este un trecator si cred ca m-am nascut obosit.

- Salut, trecatorule!

Cele sapte ore de somn (asigurate prin lege – oare?) nu-mi ajung.

- Nici noua!

Bine, bine, dar ce facem fratilor? Care e problema? Ne trezim, ne facem dus, ne cafelim cu un ochi la stiri si cu celalalt la micul dejun, ne imbracam si dam sa plecam la serviciu. Eh, pana aici toate bune si la locul lor, nu? In functie de “starea de cuplu” a fiecaruia, unii pleaca la serviciu, altii nu. Altii nu, pentru ca nu s-au trezit inca. Dar astia nu ne intereseaza pentru ca somnul lor dulce nu tine de “starea de cuplu – totusi ii urâm cu o inima plina de invidie. Iarasi, unii dintre noi nu pleaca pentru ca, in ultima clipa, un gand insidios ii face sa se sprijine cu spatele de usa.

- Come here! Closer! Closer! Closer!

- Bai! Am intarziat deja!

- Clooooseeeer!

- Heei!

Protestele se sting cu un sarut, lipgloss-ul se muta de pe un bot pe celalalt si hainele proaspat aranjate (cel putin 15 minute) se ciufulesc, la fel si parul (aranjat si el cel putin 13 minute). Parfumul “pour homme” se amesteca cu cel “pour femme”, iar ce a mai ramas pe masa de la micul dejun se matura cu un gest scurt. (To be continued)

Jumatate de ora mai tarziu, alergam pe scari in jos.

- Am intarziat! Fuck!

- Ssssst! Da, asta-i motivul, dar nu trebuie sa le spunem tuturor, nu?

Si cum sa nu fim obositi, fratilor? Fugim dupa tramvai, fugim de controlori, fugim spre serviciu, fugim de sefi, fugim de clienti si de responsabilitatile din fisa de lucru.

In sfarsit, trece ziua.

Dupa amiaza, cei catia pasi facuti agale prin parc sunt dulci ca mierea. Ar fi ei si mai dulci decat mierea daca telefonul n-ar avea semnal. “Da, mama, o sa trec pe la tine saptamana asta!”, “Da, am trimis mailul cu clientul in CC”, “Da, ma, iesim la bere maine.”, “Da, pot sa iti tin locul maine.”, “Nu, domnule, v-am spus: e greseala!”.

- Uf! Mergem acasa?

- Ce trebuie sa mai luam?

- Cartofi, apa, servetele, sos de usturoi…

- Yack! I hate that!

- Chiar daca e Heinz?

- Fuck Heinz!

- Fuck Heinz! Kiss me now, pana nu-mi cumpar sos de ustuoi!

- Yaaaack!

Fuga la Carrefour, fuga acasa (ma rog, atat cat se poate incarcat cu sacose), fuga la dus, fuga la stiri, fuga la… Gata! Pana aici! Treci in pat!

Si cica a doua zi trebuie sa fim odihniti!

Blast!

 

10 comentarii

  1. ciudat la voi cum puteti face schimb de replici. maybe it’s just me dar stau sa ma gandesc care i ea & care i el


  2. hmmm


  3. care-i el si care-i ea? facem cu randul. :D

    ce te tot “hmmm”, ma? :P


  4. Now speaking about role playing…
    Asta inseamna ca suntem un soi de hermafroditi?


  5. evident autoru i androgin


  6. Hermafroditi? Doamne fere! Nu ajunge Gramo? Ce atatea dileme de gen? :P


  7. Like i said: un/o androgin ajunge


  8. Well…atunci e clar. Suntem doar empatici. :P


  9. imi place grozav blogul asta al vostru nou!! si logo si poza si dialogurile! cred ca nici nu conteaza care-i ea si care-i el :p super cute!


  10. hihihihihi



Scrieti un comentariu