FcuK the cool. Spune-mi o poveste. [citit de Ea]
decembrie 3, 2007
Aşteptări mari cu cartea asta. Şi-o luase El. I-am furat-o eu, abandonând Bartleby. Coperta mi-a plăcut din prima. Mult. Mai ales că era cartonată. Şi colorată. 
Primele 2 capitole m-au absorbit şi deja puteam să bag mâna în foc pentru renaşterea literaturii contemporane. 
Ei bine… WRONG! După al treilea capitol mă enervasem şi bombăneam. Suna totul al dracu’ de fals. Dar încă nu eram gata să capitulez, renunţând la carte şi nici să îmi pierd speranţa, pe care o am întotdeauna după un început bun.
Aşa că am tras de mine şi am ajuns la ultimul capitol. În care, vezi Doamne, se explică toată cheia cărţii. Pe măsură ce am citit, am simţit cum se amestecă frustrarea cu o dezamăgire cruntă şi nevoia de a mă spăla pe creier după cartea asta.
De ce m-am enervat şi mai tare la final?
În principal pentru că vine cu nişte rahaturi de explicaţii despre cum cineva s-a jucat cu mintea ta şi cum toată chestia asta este justificată de Illegal Fiction, cu care Rogozanu a joglat pe toată durata cărţii, demostrând astfel că nu aleargă după cool ci dimpotrivă e capabil să îl ironizeze până la cinism. : | Yeah, right!
În fine… ca să nu fiţi confuzi: cartea are 10 “poveşti” din care una e cea de final, aia cu aşa zisa explicaţie de care vorbeam mai sus [îi zice Zero. Illegal Fiction].
Toate sunt poveşti despre viaţă şi relaţii mai mult sau mai puţin fucked up. Personajele sunt mai mult de jumătate foarte false. “Maestrul” stăpâneşte tehnica dar nu îşi stăpâneşte personajele. Prin crăpăturile faţadei narative se vede clar dorinţa disperată de a aşeza un break-through între coperţile cartonate. Tocmai dorinţa de a vampiriza cool-ul îl aruncă într-o altă extremă. Şi mai păcătoasă: “Look at me! I’m so cool being uncool!”
Aşa că… Fuck the cool! Dar aştept încă povestea….
Ar fi trebuit sa scriem amandoi despre, insa dupa ce am citit textul Ei, mi-am zis “Eh, cam la fel as fi spus si eu”.
Ce pot sa adaug e dezamagirea. Mie mi-e simpatic Rogozanu. Desi l-am banuit de “bagare in seama” de prea multe ori, tot mi-a ramas simpatic.
Sunt dezamagit pentru ca asteptam sa scrie o carte care sa-mi placa. Da’ n-a fost sa fie. Poate data viitoare.
Hey! Mister! sau mai bine zis: Oi! Încerci să te fofilezi?
Mad, creca domnul “EL” incearca sa te vampirizeze pe tine [no offence trecatorule!]
) hihiih. nu-l lasa, nu-l lasa sa scape asa usor cu un “asa as fi zis si eu!”!!! it’s way to easy!!
:-”
“Un blog foarte, foarte mişto. A lu’ ea şi a lu’ el. Drept pentru care ţuşti în blogroll la chinezu.”
… si multumim!
deci, loeeeve…. aşteptăm.
ok ok ok… Vineeeeee!
(mai pe seara)
Mad, zicea Moise cu tablitele de legi in mana (sau o fi fost altcineva? nu mai stiu) asa: “Sa nu judeci cartea dupa coperta” (intr-o traducere aproximativ mot-a-mot). Pai si tu ce facusi aiciea ?
Nu am judecat-o. Am privit-o, am citit-o şi mi-am dat cu părerea.
Totul foarte subiectiv… Cum altfel?! 
în plus, cu ocazia acestui post, am descoperit că nu se intră în top posts, dacă “bijuteria” scrisă conţine în titlu cuvântul Fuck. Motiv pentru care am re-branduit cuvântul.
Mie Rogozanu mi se pare cam timpitel. Plus ca e nespalat si soios mai mereu. Si nici talent nu are, saracutul
N-as cumpara niciodata o carte scrisa de el, iar articolasele i le citesc ca sa fac misto. Sunt de un rautacizm rar azi, cred ca e si de la ploaie.
se lasă cu ploaie acidă afară?
Asta e ca si aia scrisa de italianu Calvinu?
Daaa… Ca niste discursuri despre literatura si societate
salut, multumesc pentru recenzioara. daca ti-au placut macar doua povestioare eu sint in al noualea cer. asa ca multumesc si pentru restul injuraturilor. respect, costi rogozanu
cooll
nu-i asa?
cred ca re-branduirea ta, Mad, suna a ‘French Connection UK’ [;)))] -remember the store?! FCUK, yeah!
i luv it anyway
re-branduirea a fost una forţată de faptul că postul nu apărea în top din cauză de specific lyrics…. ca să zic aşa.
[...] a primit cartea la ultimul Schimb de carti si chiar a citit din ea. Inainte de asta citisem si o “recenzie” din care n-am inteles mare lucru. Dar inca n-am terminat cartea, asa ca nu ne [...]